AVIZ
referitor la propunerea legislativă pentru instituirea Programul Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil şi modificarea art. 51(31) din Legea nr. 422/2001
privind protejarea monumentelor istorice
Analizând propunerea legislativă pentru instituirea Programul Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil şi modificarea art. 51(31) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (b191/29.03.2023), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr. XXXV/1750/04.04.2023 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D383/04.04.2023,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (4) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,
Avizează negativ propunerea legislativă, pentru următoarele considerente:
1. Prezenta propunere legislativă preconizează instituirea Programului Național de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil precum și modificarea art. 51 alin. (31) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, în sensul creării unui mecanism eficient de intervenție a statului în scopul protejării patrimoniului cultural prin asigurarea unei finanțări minime necesare pentru punerea în siguranță a monumentelor aflate în stare de colaps.
2. Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.
3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
4. În ceea ce privește categoria actului normativ prin intermediul căruia pot fi instituite reglementări de natura celor cuprinse în prezenta propunere, semnalăm că, potrivit art. 25 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul „aprobă, prin hotărâre, strategiile, programele și metodologiile, pe domenii de activitate”.
Prin urmare, în conformitate cu dispozițiile legale sus-menționate, soluția legislativă preconizată poate fi promovată doar în cadrul politicilor guvernamentale, adoptarea acesteia ținând de competența exclusivă a Guvernului, iar nu a Parlamentului care nu se poate substitui autorității executive în această privință.
Astfel, precizăm că au fost emise numeroase hotărâri ale Guvernului având ca obiect de reglementare aprobarea de programe naționale, în diverse domenii, dintre care amintim, cu titlu de exemplu:
a) Hotărârea Guvernului nr. 339/2020 privind aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar;
b) Hotărârea Guvernului nr. 599/2020 privind aprobarea Programului naţional Competenţe digitale pentru angajaţii din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, finanţat în cadrul Programului operaţional Capital uman 2014-2020;
c) Hotărârea Guvernului nr. 1103/2022 pentru aprobarea Programului social de interes naţional de susţinere a cuplurilor şi a persoanelor singure, pentru creşterea natalităţii;
d) Hotărârea Guvernului nr. 1237/2022 aprobarea Programului naţional de investiţii în infrastructura de sănătate, aferent ţintei 377, componenta 12 - Sănătate din anexa Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare şi rezilienţă al României, precum şi a metodologiei de aprobare a investiţiilor finanţate din cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă al României;
e) Hotărârea Guvernului nr. 423/2022 aprobarea programelor naţionale de sănătate.
Semnalăm că, prin adoptarea propunerii legislative în actuala modalitate de legiferare și redactare, se pot crea premisele unor vicii de neconstituționalitate în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) și (5) din Constituția României, republicată, referitoare la principiile separației puterilor în stat și al respectării legilor.
În acest sens, în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, s-a reținut că: „Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu. Curtea a mai reținut că acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție și transformarea acesteia în autoritate publică executivă”.
Având în vedere considerentele de mai sus, propunerea legislativă nu poate fi promovată în forma prezentată.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 426/26.04.2023